![\"\"](\"https:\/\/www.anastasiapopescu.ro\/scoala\/wp-content\/uploads\/cosuleanu-01nov2020.jpg\")
Foto: Robert Sandu
<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n
\u0218coala rom\u00e2neasc\u0103 a trecut \u00een ultimele trei \u00addecenii prin transform\u0103ri \u0219i provoc\u0103ri care \u00eenc\u0103 nu \u0219i-au dezv\u0103luit toate efectele. S\u0103 educi un \u00adcopil presupune nu doar mult\u0103 preg\u0103tire \u0219tiin\u021bific\u0103, ci \u0219i mult suflet d\u0103ruit. Despre provoc\u0103rile \u00adprofesorilor, nevoile \u00adelevilor \u0219i formarea unui bun pedagog care \u00eei \u00adeduc\u0103 pe tineri pentru via\u021b\u0103 \u0219i societate, am \u00addiscutat cu Mariana \u00adDogaru, profesor de \u00adpedagogie la Liceul \u00adPedagogic Ortodox \u201eAnastasia Popescu\u201d din Bucure\u0219ti, fost expert ARACIP \u0219i doctor \u00een \u0219tiin\u021bele educa\u021biei. <\/strong><\/p>\n\n\n\n Doamna profesoar\u0103 Mariana Dogaru, a\u021bi fost expert \u00een ARACIP \u0219i, \u00een aceast\u0103 calitate, cunoa\u0219te\u021bi foarte bine sistemul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103\u00adm\u00e2nt preuniversitar din \u021bara noastr\u0103<\/em>. Ce ar trebui s\u0103 ne \u00eengrijoreze cu privire la \u0219coala din prezent?<\/em><\/p>\n\n\n\n Ar trebui s\u0103 ne \u00eengrijoreze lipsa de sprijin a cadrelor didactice \u00een orice noutate \u0219i faptul c\u0103 orice schimbare de la centru nu e sus\u021binut\u0103 material, cu ajutor specializat, plus lipsa de consecven\u021b\u0103 a modific\u0103rilor \u0219i politizarea sistemului. Educa\u021bia este un drept \u0219i un bun comun. Copiii reprezint\u0103 viitorul nostru, oamenii care m\u00e2ine vor lua decizii pentru noi, pentru aceasta ei ar trebui s\u0103 beneficieze de tot ce e mai bun. Iar binele f\u0103cut \u00een educa\u021bie nu are drept de autor, dup\u0103 p\u0103rerea mea. El trebuie doar continuat. Trebuie s\u0103 ne apar\u021bin\u0103 tuturor. De asta c\u00e2nd vine altcineva la conducere trebuie s\u0103 preia \u0219i s\u0103 duc\u0103 mai departe. G\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 c\u0103 Spiru \u00adHaret (cel mai bun ministru al educa\u021biei din Rom\u00e2nia) a fost de trei ori ministru, \u00een trei etape diferite. Reformele sale au reu\u0219it pentru c\u0103 au fost continuate \u0219i \u00een timpul c\u00e2t el nu era ministru. \u00adDac\u0103 erau abandonate \u0219i date la o parte, nu aveau succes.<\/p>\n\n\n\n Totodat\u0103, a fost demonstrat de mai multe ori c\u0103 investi\u021bia \u00een educa\u021bie duce la prosperitatea unui popor. Dar nu apare imediat. Toate \u021b\u0103rile care au investit \u00een educa\u021bie au avut cre\u0219teri economice. \u0218i e u\u0219or de \u00een\u021beles: elevi forma\u021bi mai bine, for\u021b\u0103 de munc\u0103 mai calificat\u0103, elevi educa\u021bi \u00eenseamn\u0103 criminalitate mai sc\u0103zut\u0103, costuri \u00een s\u0103n\u0103tate mai mici etc. Sistemul nostru de \u00eenv\u0103\u021b\u0103\u00adm\u00e2nt este unul subfinan\u021bat. Iar c\u00e2nd zic de finan\u021bare m\u0103 g\u00e2ndesc la asigurarea resurselor umane profesionalizate. G\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 c\u0103 \u00een alte sisteme sunt psihologi specializa\u021bi pe grupe de v\u00e2rste. La noi g\u0103sim un consilier \u0219colar (adic\u0103 are atribu\u021bii mai multe) la c\u00e2teva \u0219coli. Abordarea asta de tip \u201eomul-orchestr\u0103\u201d nu e benefic\u0103 pentru cadrul didactic. \u00cel obose\u0219te psihic foarte repede. De aceea nici nu \u0219tie s\u0103 cear\u0103 ajutor. C\u0103ci nu are cui. Nu e specialist care s\u0103-i spun\u0103 cum s\u0103 fac\u0103. Nu are nici timp s\u0103 se concentreze pe elevi, plus birocratizarea excesiv\u0103 a activit\u0103\u021bii lui.<\/p>\n\n\n\n O alt\u0103 problem\u0103 este aceea a lipsei patriotismului \u00een decizie. \u0218i din p\u0103cate, a\u0219a ne-am \u00eenv\u0103\u021bat \u0219i copiii. De aceea nici elevii no\u0219tri ilu\u0219tri care merg peste hotare nu se re\u00eentorc s\u0103 aduc\u0103 plus valoarea \u00een \u021bar\u0103, ci r\u0103m\u00e2n pe meleaguri str\u0103ine \u00een mare parte. Pedagogii no\u0219tri majoritatea au \u00eenv\u0103\u021bat \u00een str\u0103in\u0103tate, \u00eens\u0103 au revenit \u00een \u021bar\u0103 s\u0103 aplice ideile \u00eent\u00e2lnite acolo.<\/p>\n\n\n\n \u201eE nevoie de mult exerci\u021biu\u201d <\/strong><\/p>\n\n\n\n Ne uit\u0103m adesea la modele educa\u021bionale str\u0103ine pe care le consider\u0103m bune, unde se situeaz\u0103 \u0219coala rom\u00e2neasc\u0103 \u00een compara\u021bie cu acestea? Sistemul de \u00eenv\u0103\u00ad\u021b\u0103\u00adm\u00e2nt rom\u00e2nesc este adesea criticat, dar elevii no\u0219tri care pleac\u0103 la studii \u00een \u00adstr\u0103in\u0103tate fac fa\u021b\u0103 cu bine sistemului.<\/em><\/p>\n\n\n\n Evident c\u0103 trebuie nuan\u021bat ce \u00eenseamn\u0103 \u201emodele educa\u021bionale bune\u201d. \u0218coala \u00eenseamn\u0103 \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i copilul trebuie deprins cu \u00eenv\u0103\u021barea \u00een primul r\u00e2nd. Fiecare profesor are datoria de a-\u0219i \u00eenv\u0103\u021ba elevii s\u0103 \u00eenve\u021be, nu CE s\u0103 \u00eenve\u021be, ci CUM s\u0103 \u00eenve\u021be. S\u0103 nu crede\u021bi c\u0103 dac\u0103 le explic\u0103m elevilor prima dat\u0103 cum s\u0103 \u00eenve\u021be ei au \u0219i interiorizat practicile \u0219i fac asta tot timpul. Nu, e nevoie de mult exerci\u021biu, de exersare zilnic\u0103. Sistemul nostru de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt este mai mult aplecat spre teorie, spre informa\u021bie. Este un efect \u201efiresc\u201d al abord\u0103rii profesorului orientat spre predare, spre \u201ece s\u0103 \u00eel \u00eenve\u021be\u201d pe elev. Acest model nu d\u0103 cele mai bune rezultate \u00een situa\u021bia tuturor copiilor, ci cu prec\u0103dere doar la cei care fie au aplecare spre disciplina respectiv\u0103, fie sunt sus\u00ad\u021binu\u021bi suplimentar de familie prin preg\u0103tiri suplimentare. Ce facem \u00eens\u0103 cu ceilal\u021bi copii? Care nu r\u0103spund \u0219i nu dau randament la fel? \u00adEvident c\u0103 ritmul este influen\u021bat de foarte mul\u021bi factori. Ca atare, \u00een cele 20 de minute alocate pred\u0103rii, nu to\u021bi elevii \u021bin pasul. Sistemele la care ne uit\u0103m au alte abord\u0103ri. De exemplu, accentul mai mare pe practic\u0103, pe ce facem cu ce \u0219tim sau pe atitudinea pe care o cre\u0103m fa\u021b\u0103 de \u00eenv\u0103\u021bare. Eu zic c\u0103 nu e r\u0103u dac\u0103 \u00een\u021belegem alte mecanisme ce dau rezultate benefice pentru elevi, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 pierdem din vedere cuno\u0219tin\u00ad\u021bele pe care s-ar putea baza copilul \u00een c\u0103l\u0103toria sa \u00een lumea cunoa\u0219\u00adterii. Cu toate acestea, trebuie s\u0103 fim consecven\u021bi \u00een abordare \u0219i s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 \u0219coala de azi nu mai este despre noi, ci despre ei, elevii. Totodat\u0103, este minunat s\u0103 r\u0103m\u00e2nem consecven\u021bi \u00een a ne raporta la valori \u0219i \u00een a face schimb\u0103ri, a \u00eemprumuta modele \u021bin\u00e2nd cont de caracteristicile noastre culturale.<\/p>\n\n\n\n \u0218tiu c\u0103 elevii fac fa\u021b\u0103 cu brio altor sisteme de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt. Ar trebui s\u0103 vedem \u0219i de ce. Iar o component\u0103 esen\u021bial\u0103 pe care noi de multe ori nu am luat-o \u00een seam\u0103 ar fi rela\u021bia profesor-elev. Iar din aceast\u0103 rela\u021bie a\u0219 accentua un ingredient foarte important: \u00eencrederea. Dac\u0103 copilul simte c\u0103 ai \u00eencredere \u00een el, cu siguran\u021b\u0103 se va comporta responsabil. Nuan\u021barea rela\u021biei pe \u00eencredere poate face minuni, poate modela caractere, poate dezvolta oameni \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului.<\/p>\n\n\n\n \u201eOferim elevilor c\u0103ldura dup\u0103 care sufletul lor t\u00e2nje\u015fte\u201d <\/strong><\/p>\n\n\n\n Preda\u021bi discipline pedagogice la Liceul Pedagogic Ortodox \u201eAnastasia Popescu\u201d din Bucure\u0219ti, cum sunt genera\u021biile pe care le pl\u0103m\u0103di\u021bi \u00eempreun\u0103 cu profesorii acestui liceu?<\/em><\/p>\n\n\n\n Elevii Liceului Pedagogic \u00adOrtodox \u201eAnastasia Popescu\u201d din Bucure\u0219ti sunt minuna\u021bi. \u0218i vor fi \u00een continuare, \u00eentruc\u00e2t \u00eencerc\u0103m s\u0103 le oferim elevilor c\u0103ldura de care sufletul lor are nevoie. Pe to\u021bi ne unesc acelea\u0219i valori la care ne raport\u0103m. Cu toate acestea, elevii sunt supu\u0219i acelora\u0219i presiuni sociale, atacuri informa\u00ad\u021bio\u00adnale de multe ori total nepotrivite \u0219i neadaptate v\u00e2rstei lor, deoarece tr\u0103im \u00eentr-o societate ce transmite mesaje hedoniste \u00een defavoarea depunerii efortului, pro c\u00e2\u0219tiguri f\u0103r\u0103 efort prea mare. Totul e pe repede \u00eenainte, pe c\u00e2\u0219tiguri rapide \u0219i f\u0103r\u0103 implicare \u0219i efort sus\u021binute. Or, acestea sunt contrare efortului de \u00eenv\u0103\u021bare. Iar \u0219coala trebuie s\u0103 \u00eel repun\u0103 pe copil \u00een realitate. Asta \u00eencerc\u0103m la Liceul Pedagogic \u201eAnastasia Popescu\u201d: s\u0103 nu ne pierdem reperele, s\u0103 nu ne abatem de la valorile la care ne raport\u0103m \u0219i s\u0103 cre\u0219tem oameni \u0219i pedagogi ce pot duce misiunea mai departe.<\/p>\n\n\n\n \u201eLa formarea unui bun pedagog contribuie to\u021bi profesorii pe care i-a avut\u201d<\/strong><\/p>\n\n\n\n Cum se formeaz\u0103 un bun pedagog? Cine \u0219i ce contribuie la formarea lui?<\/em><\/p>\n\n\n\n Eu cred c\u0103 \u00een primul r\u00e2nd la formarea unui bun pedagog contribuie caracterul. Modul \u00een care se raporteaz\u0103 la valori, cum \u00ee\u0219i \u00een\u021belege meseria \u0219i cum se raporteaz\u0103 la elevi. De aceea, pentru formarea unui bun pedagog trebuie solide cuno\u0219tin\u021be de pedagogie, psihologie. S\u0103 le \u00een\u021beleag\u0103, s\u0103 le aplice \u0219i s\u0103 \u0219tie c\u0103 transmite elevului \u00een primul r\u00e2nd atitudine fa\u021b\u0103 de disciplin\u0103, dup\u0103 cum spunea profesorul Mircea Miclea. \u00ad \u00cen primul r\u00e2nd la formarea unui bun pedagog contribuie to\u021bi profesorii pe care i-a avut la clas\u0103, deoarece sunt exemple vii ale teoriei pe care viitorul pedagog o \u00eenva\u021b\u0103. Apoi mai contribuie profesorii de la care \u00eenva\u021b\u0103 practic \u00een ce const\u0103 a fi profesor pentru \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt primar\/pre\u0219colar. Apoi, vor definitiva \u0219colile unde vor profesa \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, societatea. Apoi toate acestea trebuie secondate de o (auto)formare continu\u0103. Profesorul este tributar acestei abord\u0103ri: de a \u00eenv\u0103\u021ba toat\u0103 via\u021ba, de a citi mereu.<\/p>\n\n\n\n
\u00cemi amintesc c\u0103 profesoara mea de pedagogie ne vorbea de evaluare ca de cea mai frumoas\u0103 \u00eent\u00e2mplare a vie\u021bii sale. \u0218i atunci mi-a r\u0103s\u0103rit \u00een minte g\u00e2ndul \u201e\u00eenseamn\u0103 c\u0103 evaluarea elevilor este ceva foarte atractiv din moment ce are at\u00e2t de mult entuziasm profesoara c\u00e2nd ne vorbe\u0219te de ea\u201d. \u0218i mi-a trezit interesul.<\/p>\n\n\n\n