{"id":4266,"date":"2024-07-13T17:11:21","date_gmt":"2024-07-13T14:11:21","guid":{"rendered":"https:\/\/www.anastasiapopescu.ro\/liceu\/?p=4266"},"modified":"2025-08-09T00:12:16","modified_gmt":"2025-08-08T21:12:16","slug":"despre-discursul-de-absolvire-de-la-ineu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.anastasiapopescu.ro\/liceu\/despre-discursul-de-absolvire-de-la-ineu\/","title":{"rendered":"Despre discursul de absolvire de la Ineu"},"content":{"rendered":"\n

Discursul de absolvire de la Ineu sau cum s\u0103 r\u0103m\u00e2nem de bun\u0103voie \u00een colivia cu gratii aurite<\/strong><\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd vorbim \u00een generalit\u0103\u021bi, plan\u00e2nd deasupra lucrurilor, fiecare poate \u00een\u021belege ce vrea. Iar dac\u0103 aici se mai strecoar\u0103 \u0219i emo\u021bia, atunci succesul, dar \u0219i manipularea, sunt garantate. Discursul absolventei din Ineu a avut \u0219i emo\u021bie, \u0219i generalit\u0103\u021bi. De\u0219i rostogolit \u00een media \u0219i pe re\u021belele de socializare, a fost perceput mai pu\u021bin pentru el \u00eensu\u0219i, c\u00e2t mai cur\u00e2nd \u00een conformitate cu propriile noastre experien\u021be \u0219i \u00eent\u00e2lniri cu \u0219coala.<\/p>\n\n\n\n

Am c\u0103utat s\u0103 \u00een\u021beleg care sunt nemul\u021bumirile acelora care aprob\u0103 sau dezaprob\u0103 discursul. De\u0219i eleva vorbe\u0219te de sistem (ea incrimineaz\u0103 \u0219coala, sistemul, dar le mul\u021bume\u0219te la final dasc\u0103lilor), am putut observa din majoritatea comentariilor \u0219i lu\u0103rilor de pozi\u021bie c\u0103 lumea nu are de fapt o problem\u0103 cu sistemul, ci cu un profesor sau mai mul\u021bi, cu nume \u0219i prenume, individualit\u0103\u021bi c\u00e2t se poate de concrete \u0219i palpabile. Iar aici tind s\u0103 fiu perfect de acord cu nemul\u021bumirile din jur. Nu am niciun fel de solidaritate de bran\u0219\u0103 atunci c\u00e2nd vine vorba de malpraxisul nostru, al cadrelor didactice.<\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

\u00a0<\/p>\n\n\n\n

Voi folosi \u00een continuare un \u201enoi\u201d incluziv, cu men\u021biunea c\u0103 eu cred \u0219i sper c\u0103 acele comportamente negative sunt \u00een minoritate (chiar \u0219i c\u00e2nd cu to\u021bii mai gre\u0219im), dar ar fi o ipocrizie s\u0103 nu le recunoa\u0219tem existen\u021ba. Astfel… Noi, profesorii, nu suntem \u00eentotdeauna echilibra\u021bi, cu tact \u0219i har pedagogic. Uneori devenim excesiv de autoritari sau, dimpotriv\u0103, excesiv de permisivi. Putem avea o rigiditate care \u00eenghea\u021b\u0103 un copil, \u00eel face s\u0103 dezvolte anxietate \u0219i s\u0103 deteste o materie. Putem fi neiert\u0103tori nu doar fa\u021b\u0103 de copii, ci \u0219i fa\u021b\u0103 de al\u021bi colegi de cancelarie (un mediu unde c\u00e2teodat\u0103 se pot dezvolta partizanatele \u0219i ranchiuna, \u00een dauna colegialit\u0103\u021bii). Putem deveni obosi\u021bi \u0219i blaza\u021bi, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu ne mai pese ce ore facem, dac\u0103 ele sunt de calitate sau nu (dac\u0103 e g\u0103l\u0103gie sau nu, dac\u0103 elevii fac live pe tiktok, dac\u0103 ei devin surs\u0103 de bullying, dac\u0103 vorbesc ur\u00e2t, dac\u0103 \u00een\u021beleg sau nu). Putem considera c\u0103 acele 50 de minute sunt, de fapt, un timp din via\u021ba unui copil \u2013 care timp trebuie respectat. Sau, dimpotriv\u0103, \u00eel putem umple la gr\u0103mad\u0103 cu orice, numai s\u0103 treac\u0103: dictare pe spa\u021bii prea mari, platitudini, conspecte, proiectare de power-pointuri r\u0103suflate, dezbateri-dialoguri care nu respect\u0103 nicio regul\u0103 a dialogului sau a coeren\u021bei, ci \u00eencearc\u0103 s\u0103 mascheze lipsa de preg\u0103tire etc.<\/p>\n\n\n\n

Inevitabil, fiecare dintre noi s-a \u00eent\u00e2lnit cu acest gen de situa\u021bii. Iar cum omul tinde s\u0103 re\u021bin\u0103 mai cur\u00e2nd emo\u021biile \u0219i evenimentele negative, frustr\u0103rile se acumuleaz\u0103 \u0219i tabloul nostru asupra \u0219colii ajunge \u0219i el s\u0103 fie conturat \u00een culori mai degrab\u0103 sumbre. Se spune c\u0103, la finalul unei zile, nu ne vom opri la acele lucruri frumoase \u0219i interac\u021biuni pl\u0103cute, ci creierul nostru are tendin\u021ba s\u0103 revin\u0103 la momentele-\u0219oc, la conflicte sau dezam\u0103giri. La fel \u0219i noi, \u00een propriile amintiri despre \u0219coal\u0103, tindem s\u0103 facem ierarhii \u00een func\u021bie de stimuli negativi. Ceea ce a fost frustrant sau dezam\u0103gitor se vede mai puternic, \u00een basorelief. \u0218i de aici atitudinile pronun\u021bat negative \u2013 dar la care, a\u0219a cum recuno\u0219team mai sus, avem dreptul, deoarece ele nu se nasc din neant, ci sunt grefate pe ni\u0219te experien\u021be negative c\u00e2t se poate de concrete.<\/a><\/p>\n\n\n\n

Problema apare \u00eens\u0103 atunci c\u00e2nd aceste nemul\u021bumiri cauzate de o nemijlocit\u0103 rela\u021bie profesor-elev ajung s\u0103 fie \u00eendreptate spre sistem, pe care \u00eel vrem reformat, prin atacarea unor aspecte care ar putea fi schimbate din pix: programa, curriculumul (con\u021binuturile de studiat), misiunea \u0219i scopul \u0219colii, metodologii, norme. Fals. Putem schimba din pix orice vrem, asta nu va \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi ceva, ba chiar risc\u0103m s\u0103 d\u0103un\u0103m \u0219i mai mult. Din p\u0103cate, o rela\u021bie defectuoas\u0103 profesor-elev nu se va repara dac\u0103 umbl\u0103m la program\u0103, ci putem deregla \u0219i mai mult rolul pozitiv al \u0219colii. Aceasta este o direc\u021bie c\u00e2t se poate de populist\u0103 \u0219i ipocrit\u0103: s\u0103 la\u0219i oamenilor impresia c\u0103 totul se poate rezolva u\u0219or, prin decizie politic\u0103 punctual\u0103. Or, asta e fals. Ca s\u0103 ai la catedr\u0103 exclusiv acel profesor ideal, ar trebui s\u0103 controlezi prea mul\u021bi factori de educa\u021bie \u0219i de mediu. Problemele sunt infinit mai complexe dec\u00e2t ni se spune. Profesorii sunt \u0219i ei produsul acestei societ\u0103\u021bi, nu al alteia, \u0219i vin la catedr\u0103 cu propriile neputin\u021be, unele de ordin profesional (care s-ar putea \u00eendrepta dac\u0103 am avea universit\u0103\u021bi mai serioase \u0219i mai selective), altele de ordin caracterial. Pe acestea din urm\u0103 cum le abord\u0103m? Cum abord\u0103m stresul, depresiile, iritabilitatea, susceptibilitatea, arogan\u021ba, ner\u0103bdarea, nemul\u021bumirea etc, care nu pot fi puse doar \u00een seama profesorilor, c\u00e2t ale noastre, ale tuturor? Nu le vedem \u0219i \u00een alte categorii profesionale? Nu sunt ele reg\u0103sibile \u00een mai toate colectivele? Schopenhauer spunea c\u0103 oamenii se aseam\u0103n\u0103 unor arici care nu pot sta departe unii de al\u021bii, dar nici nu pot rezista s\u0103 nu se \u00een\u021bepe reciproc. Totu\u0219i, nu e firesc nici s\u0103 l\u0103s\u0103m bra\u021bele \u00een jos, ci putem ameliora aceast\u0103 rela\u021bie profesor-elev prin aspecte care \u021bin de managementul clasei, prin cursuri de psiho-pedagogie \u0219i de didactic\u0103. O abordare onest\u0103 porne\u0219te de la recunoa\u0219terea adev\u0103ratelor surse de nemul\u021bumire. <\/p>\n\n\n\n

Dar a specula nemul\u021bumirea cet\u0103\u021benilor \u0219i a o \u00eendrepta spre altceva, \u00een special spre program\u0103 \u0219i spre rolul fundamental al \u0219colii, aceasta \u00eenseamn\u0103 rea inten\u021bie \u0219i ac\u021bionare \u00een siajul unei agende ideologice. <\/p>\n\n\n\n

Esen\u021bializ\u00e2nd, putem afirma c\u0103 direc\u021bia de manipulare este de a porni de la aceste disfunc\u021bionalit\u0103\u021bi de rela\u021bionare nu pentru a \u00eencerca o schimbare \u00een resursa uman\u0103, ci \u00een fundamentele educa\u021biei: felul \u00een care definim scopul prim al \u0219colii \u0219i ceea ce ne dorim s\u0103 primim de la ea. Nemul\u021bumirile inerente sunt direc\u021bionate abil \u00een lupta cu sistemul care, s\u0103 cit\u0103m din discursul de absolvire, ofer\u0103 \u201edoar cuno\u0219tin\u021be, nu \u0219i valori\u201d. Invit cititorul s\u0103 fie foarte atent cu aceast\u0103 periculoas\u0103 afirma\u021bie care, de altfel, se aude repetitiv, \u00eentr-o form\u0103 sau alta. Ea este cea prin care se dore\u0219te ideologizarea \u0219colii \u0219i umplerea ei de con\u021binuturi unele inutile, altele de-a dreptul nocive. Este atacat \u00eensu\u0219i scopul \u0219colii \u0219i ni se inculc\u0103 ideea c\u0103 a livra cuno\u0219tin\u021be este inutil \u0219i desuet, ba chiar o dovad\u0103 de m\u0103rginire \u0219i o lips\u0103 de creativitate. Dac\u0103 asimilezi cuno\u0219tin\u021be, e\u0219ti catalogat drept un individ comun \u0219i conformist. Invit din nou cititorul s\u0103 \u00ee\u0219i pun\u0103 \u00eentrebarea: oare c\u00e2nd cerem o recomandare de medic, ne-am dori s\u0103 fim \u00eendrepta\u021bi spre cineva mai ales \u00een func\u021bie de c\u00e2t de respectuos vorbe\u0219te cu pacientul, de c\u00e2t de bine cunoa\u0219te codul bunelor maniere \u0219i uzan\u021bele civice? Oare nu este mai \u00eent\u00e2i de toate important ca acel medic s\u0103 \u0219tie carte, s\u0103 fie efectiv competent? Desigur, dac\u0103 este un om cu valori morale, asta \u00eel va face Medic \u0219i Om cu majuscule. Dar amabilitatea \u0219i empatia nu sunt deloc suficiente. Ca atare, nu exist\u0103 un raport disjunctiv \u00eentre cuno\u0219tin\u021be \u0219i valori: sau una, sau alta. Ci ar trebui s\u0103 existe un raport de complementaritate: at\u00e2t una, c\u00e2t \u0219i alta sunt necesare. Numai c\u0103 opinia public\u0103 este manipulat\u0103 pentru a ajunge s\u0103 dispre\u021buiasc\u0103 exact transmiterea de cuno\u0219tin\u021be. Poate nicic\u00e2nd, de\u0219i suntem \u00eentr-o er\u0103 a informa\u021biei, cunoa\u0219terea nu a fost mai tare atacat\u0103. Oamenii au ajuns s\u0103 se \u00eentrebe la ce folosesc integralele, romane ca \u201eBaltagul\u201d sau \u201eIon\u201d, poeziile lui Eminescu, superlativele geografice, cuno\u0219tin\u021bele de anatomie etc. \u0218i, \u00een general, materiile clasice se doresc marginalizate, \u00een beneficiul extinderii altora, \u201emai la zi\u201d. Citez dintr-o postare la mod\u0103, ce ar trebui de fapt predat azi: taxe, finan\u021be proprii, g\u0103tit, vorbit \u00een public, etichet\u0103 social\u0103, tehnici de supravie\u021buire \u0219i de ap\u0103rare etc.<\/p>\n\n\n\n

Mai citez un comentariu relevant, din subsolul unei discu\u021bii online: \u201dsistemul este sufocant, cu multe materii f\u0103r\u0103 rost, trebuie reformat \u0219i f\u0103cut util pentru to\u021bi\u201d. Acest punct de vedere, \u00eent\u00e2lnit \u0219i el de multe ori, pleac\u0103 de obicei de la o frustrare concret\u0103 (interac\u021biunea cu omul-profesor, cu un cadru didactic f\u0103r\u0103 drag de meserie \u0219i elevi), dar propune o solu\u021bie care nu are nimic de-a face cu aceast\u0103 rela\u021bie profesor-elev. Una ne doare, de alta ne pl\u00e2ngem. Ajungem, prin manipulare, s\u0103 vorbim de materii \u201ef\u0103r\u0103 rost\u201d. F\u0103r\u0103 inflamare \u0219i f\u0103r\u0103 generalizare confuz\u0103, am putea s\u0103 le numim direct pe aceste materii f\u0103r\u0103 rost? Care s\u0103 fie? Matematica, biologia? Poate chimia \u0219i fizica? Poate educa\u021bia fizic\u0103 \u0219i artele? Sau limbile str\u0103ine, istoria \u0219i rom\u00e2na? Ce anume \u00eenva\u021b\u0103 copiii no\u0219tri \u0219i este inutil \u0219i f\u0103r\u0103 rost? Cine are interesul ca lumea (fenomenul este aproape global) s\u0103 conteste transmiterea acestei zestre de cunoa\u0219tere a umanit\u0103\u021bii (\u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i cultural\u0103) \u00een favoarea unui \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt civic \u0219i de strict\u0103 orientare pragmatic\u0103 \u0219i social\u0103? Cine are interesul s\u0103 cultive ignoran\u021ba? S\u0103 mai punem o \u00eentrebare. Oare acas\u0103, \u00een familie, ce se poate transmite mai u\u0219or: un set de valori umane \u0219i civice, sau un set de cuno\u0219tin\u021be academice? Se pare c\u0103 suntem pe cale de a rupe pactul str\u0103vechi cu \u0219coala: p\u0103rin\u021bii \u00eencercau s\u0103 dea \u0219apte ani de acas\u0103 \u0219i o educa\u021bie moral\u0103, iar \u0219coala \u00eencerca s\u0103 ofere cuno\u0219tin\u021be \u0219i dezvoltare de competen\u021be. Nu, acum rolurile par inversate, iar \u0219coala vrea a intra pe teritoriul familiei, dezert\u00e2nd (sau fiind presat\u0103 s\u0103 dezerteze) de la misiunea sa de a transmite cuno\u0219tin\u021be. \u0218i totu\u0219i ele se cer azi \u0219i se vor cere \u00eentotdeauna, iar de\u021binerea lor va r\u0103m\u00e2ne un criteriu de selec\u021bie \u00een via\u021ba adult\u0103, competitiv\u0103 azi, ca \u0219i \u00een viitor. Dac\u0103 \u0219coala schimb\u0103 rolurile \u0219i vrea s\u0103 se substituie familiei, asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u0219i familia va ajunge s\u0103 fac\u0103 treaba de p\u00e2n\u0103 acum a \u0219colii \u0219i s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru cunoa\u0219tere, pe alte c\u0103i: medita\u021bii sau \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt privat. Familiei i-ar fi \u00eens\u0103 infinit mai u\u0219or \u0219i firesc s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eenve\u021be copilul s\u0103 fie politicos, s\u0103 g\u0103teasc\u0103 \u0219i s\u0103 traverseze strada, dec\u00e2t s\u0103 se apuce a-i preda lec\u021bii despre triunghi sau despre sistemul digestiv ori fotosintez\u0103. Dac\u0103 asta va c\u0103dea \u00een sarcina familiei, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00eenv\u0103\u021barea se va face \u00een sistem de cast\u0103, din genera\u021bie \u00een genera\u021bie, iar cei care nu sunt intelectuali sau nu con\u0219tientizeaz\u0103 necesitatea, vor r\u0103m\u00e2ne pe dinafar\u0103. Pentru c\u0103 deja unii p\u0103rin\u021bi se \u00eentreab\u0103 la ce folosesc multe cuno\u0219tin\u021be \u0219i sper\u0103 c\u0103, atunci c\u00e2nd ele vor fi \u0219terse din \u0219coal\u0103, copiii lor vor fi mai ferici\u021bi \u0219i mai liberi. Numai c\u0103 ei uit\u0103 c\u0103 nu to\u021bi p\u0103rin\u021bii g\u00e2ndesc la fel. Nici nu joac\u0103 la fel. Unii nu se vor mul\u021bumi cu ce le ofer\u0103 o \u0219coal\u0103 slab\u0103 \u0219i vor suplimenta \u00een privat. Iar astfel mul\u021bi copii, chiar dac\u0103 de mare poten\u021bial, vor ajunge s\u0103 fie pu\u0219i \u00een inferioritate de propriii p\u0103rin\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Suntem la por\u021bile Orientului unde aproape totul ajunge cu decalajul inerent, dar asta poate fi un avantaj. Avem posibilitatea s\u0103 import\u0103m selectiv, numai acele modele educative care s-au dovedit eficiente \u0219i \u00een Occident. Cele care \u00eens\u0103 \u0219i dincolo sunt criticate nu avem de ce s\u0103 le adopt\u0103m. Din nou, nu avem motive s\u0103 ne plas\u0103m \u00eentr-o logic\u0103 disjunctiv\u0103: sau, sau. Sau totul, sau nimic. Putem lua de la un model str\u0103in numai ceea ce ne convine \u0219i e deja validat ca eficient. De aceea, este necesar s\u0103 avem o vigilen\u021b\u0103 crescut\u0103, din moment ce ne uit\u0103m peste hotare \u0219i vedem direc\u021bia pe care a luat-o \u0219coala \u00een multe state (falimentarea sistemului public \u00een favoarea celui privat, discrepan\u021be valorice pronun\u021bate, cote ridicate de agresivitate \u0219i indisciplin\u0103, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt ideologic). B\u0103t\u0103lia cea mare care se duce \u00een prezent \u00een \u0219coala rom\u00e2neasc\u0103 este exact aceea pentru cotirea spre acest \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt ideologic, f\u0103r\u0103 a avea mari seisme sociale, mari proteste din partea popula\u021biei. Or este mai greu s\u0103 faci \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt ideologic \u00een cadrul materiilor clasice. Este necesar\u0103 o baterie de materii noi, care s\u0103 permit\u0103 aducerea \u00een \u0219coli a temelor fierbin\u021bi pentru actuala agend\u0103 politic\u0103: migra\u021bia, societatea multicultural\u0103, toleran\u021ba, ecologismul, digitalizarea, schimb\u0103rile climatice, civismul, corectitudinea politic\u0103. (Totul \u00een paralel cu men\u021binerea copiilor sub nivelul lor natural de dezvoltare. Deci nu vorbim de copii-minune, superdota\u021bi, ci de majoritatea copiilor care sunt \u021binu\u021bi sub poten\u021bialul lor.) Dar, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, cum ar putea fi adus\u0103 \u00een \u0219coli aceast\u0103 nou\u0103 baterie de materii cvasi-inutile pentru copil, materii care \u00eei fur\u0103 timpul \u00een care el ar putea primi efectiv cuno\u0219tin\u021be reale? Cum s\u0103 faci asta f\u0103r\u0103 s\u0103 te love\u0219ti de rezisten\u021ba familiei? R\u0103spunsul este simplu \u0219i \u00eel vedem deja \u00een jur: pun\u00e2nd la cale o imens\u0103 ma\u0219in\u0103 de manipulare \u0219i propagand\u0103, pe care ar fi invidio\u0219i \u0219i comuni\u0219tii anilor 50. Construind acea \u00eenchisoare ale c\u0103ror gratii s\u0103 nu le vedem \u0219i \u00een interiorul c\u0103rora s\u0103 ne plac\u0103 s\u0103 l\u00e2ncezim. Este greu de explicat altfel cum oameni de\u0219tep\u021bi \u0219i perfect integra\u021bi social \u00ee\u0219i doresc pentru copiii lor o \u0219coal\u0103 care s\u0103 nu mai transmit\u0103 cuno\u0219tin\u021be, ci s\u0103 fie un fel de talk-show tv, \u00een care copiii s\u0103 dezbat\u0103 fr\u00e2nturi de blog \u0219i de ziare, s\u0103 citeasc\u0103 texte nonliterare \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i spun\u0103, cu autosuficien\u021b\u0103, \u201ep\u0103rerea mea\u201d. S\u0103 nu se mai aplece asupra marilor \u00eentreb\u0103ri ale umanit\u0103\u021bii, deodat\u0103 cu marii scriitori studia\u021bi c\u00e2ndva, ci s\u0103 vorbeasc\u0103 despre taxe, rate, dob\u00e2nzi. Acest soi de educa\u021bie este, de fapt, una anti-umanist\u0103, care \u00eel subestimeaz\u0103 pe elev \u0219i \u00eel vede \u00eentr-o lumin\u0103 strict materialist\u0103: un biped cu sete de consum, cu un stomac de umplut \u0219i un corp de \u00eembr\u0103cat. La ce ii trebuie s\u0103 \u0219tie despre cel mai \u00eenalt v\u00e2rf, Everestul? Va ajunge oare vreodat\u0103 acolo? Care este beneficiul concret s\u0103 \u0219tie c\u0103 Baikalul e cel mai ad\u00e2nc lac de pe p\u0103m\u00e2nt? Sau s\u0103 cunoasc\u0103 pictura \u0219i poezia valoroas\u0103? \u00cei va pl\u0103ti asta la rata la banc\u0103? Nu, dar \u00eel ajut\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 om, fiin\u021b\u0103 curioas\u0103 \u0219i spiritual\u0103, care are nevoie de a se orienta \u0219i a\u0219eza prin \u00een\u021belegere \u00een aceast\u0103 lume mare. <\/p>\n\n\n\n

Rucsandra Cioc<\/strong><\/p>\n\n\n\n